duminică, 25 martie 2018

Povesti. Viata ca viata...

Fireste ca fiecare piesa are o poveste. Poate ca odata am sa ma apuc sa spun toate acele povesti.
O invitatie extrem de insisteta la masa… ?!…. Nu am priceput niciodata de ce.
O bucata de paine mucegaita si multe scuze ca nu au, nu este, altceva de mancare dar, nu-I asa?!, generozitatea, spiritul bunatatii personificate trebuie sa existe si neaparat eu trebuie sa stiu, sa vad asta si sa-l pretuiesc asa cum se cuvine. Ma asez la masa inca nauc de insistenta, de mucegai mai putin. Deh eram obisnuit in viata mea cu asta dar:
Ajunge acasa in cinci minute un membru al familiei respective care se seaza cu mine sa manance si brusc, gazda, isi aminteste despre faptul ca tocmai cumparase paine dar ca a uitat…


Scoate o punga cu doua/trei paini din care inca ieseau aburi.

Painea plina de muegai dispare repede la cosul de gunoi.
Nici o tresarire,nici o emotie pe chipul gazdei…

Viata ca viata si un alt “cap de pod” pentru Ursitoare.

Aveti grija de voi!
Florin Chilian

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu