Sunt un om norocos. Am experiente de viata de la o varsta de la care cei mai multi nu au amintiri. Am invatat sa muncesc prea de timpuriu si prea din greu pentru ca sa mai pot spune vreodata ca-mi place munca. Nu am studii muzicale. Nu te invata nimeni sa respiri. Nu am voce, poate ca am doar un timbru vocal mai aparte. Nu stiu sa cant la chitara, la chitara, doar ma joc. Nu sunt poet. Scriu texte si este posibil sa fiu doar un povestitor relativ ok al intamplarilor care mi-au definit viata.
Pagini
- Acasa
- Concerte
- Muzica
- Versuri
- Magazin
- Biografie
- Galerie foto
- Video
- Contact
- Cadouri personalizate
- Chilian Pre@Clasic - Editie Lux! - Vinil Set. Best...
- Florin Chilian - Iubi - Interfata la realitate
- Florin Chilian - Zece Porunci, raport despre stare...
- Florin Chilian - PlanSuRasul
- Florin Chilian - Pre@Clasic
- Florin Chilian - Autistul, nu-l mai goniti pe Brân...
sâmbătă, 20 aprilie 2019
Libertatea, cea mai sigură puşcărie.
Libertatea, cea mai sigură puşcărie.: A uita… Verbul ăsta a fost inventat pentru a susţine sensul rămânerii, şi nu al risipirii! Când te uiţi, o parte din tine rămâne acolo unde te uiţi. Nu mai avem permisiunea de a fi personali. Nu mai avem nimic. Nici o bucurie, nici o tristeţe, nici o lacrimă, nici un surâs nu mai avem de dăruit, doar dăm. A, da… nu costă nimic, a dărui însă… Nu ne mai putem permite să ne uităm, trebuie să funcţionăm perfect în social. De aceea am inventat verbul a privi. A privi este impersonal, nu ne implică cu nimic la nici un nivel emoţional şi cu verbul ăsta vedem. Nici asta nu mai ştim… Ce mai contemporani am şi eu!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu