sâmbătă, 29 februarie 2020
CORONAVIRUS (Covid-19) vs Chlorine Dioxide or ClO2? – Poate considerati ca va este de ajutor.
CORONAVIRUS (Covid-19) vs Chlorine Dioxide or ClO2? – Poate considerati ca va este de ajutor.: CORONAVIRUS (Covid-19) vs Chlorine Dioxide or ClO2? – Poate considerati ca va este de ajutor.
miercuri, 26 februarie 2020
marți, 25 februarie 2020
Mortalitatea în urma gripei a fost de 217 de decese pe zi, săptămâna trecută! Pentru Coronavirus 1 mort
Mortalitatea în urma gripei a fost de 217 de decese pe zi, săptămâna trecută! Pentru Coronavirus 1 mort: Haideți sa îmbunătățim putin igiena în aceasta perioada și vom trece cu bine și de acest pericol
luni, 24 februarie 2020
Florin Chilian - Zece
Asa de Dragobnete :)
Florin Chilian - Zece
Asa de Dragobnete :)
24 februarie: De ce se numește Dragobete și ce înseamnă această sărbătoare
În cultura populară română există o legendă numită ”Legenda lui Dragobete” care vorbește Dragobete ca fiind fiul babei Dochia, o tânără deosebit de frumoasă. Legenda spune că ar fi adormit într-o poiană, iar Duhul Muntelui s-ar fi transformat în ceață și ar fi lăsat-o însărcinată. După 9 luni de zile, s-ar fi născut Dragobete, fiul acesteia, care la naștere ar fi avut patru ursite.
24 februarie: De ce se numește Dragobete și ce înseamnă această sărbătoare. Tradiții și superstiții
24 februarie: De ce se numește Dragobete și ce înseamnă această sărbătoare. Tradiții și superstiții
Primăvara care i-a dăruit iubirea, prospețimea florilor și tinerețea fără bătrânețe, Vara care i-a dăruit dulceața fructelor și căldura dragostei, Toamna care i-a oferit un fluier pentru a-i înveseli pe oameni cu cântecele lui, iar cea de-a patra ursitoare, Iarna i-a dat o îmbrăcăminte albă cu sclipiri de diamante. Dragobete a ajuns să fie îndrăgit și iubit atât de femei, cât și de bărbați. Se pare că, toate darurile l-au ajutat să seducă toate tinerele care îi ieșeau în cale, motiv pentru care a devenit simbolul dragostei. Totuși, într-o zi, când deja era tânăr fecior, a întâlnit un înțelept care l-a dus în munte și l-a învățat totul despre plante și animale.
În plus, în noaptea de 23 spre 24 februarie, apărea în visele băieților și îi învața tainele iubirii. După sute de ani în care Dragobete i-ar fi învățat pe oameni să iubească, el a murit și a fost transformat într-o plantă numită “Năvalnic”, care apare primăvara devreme în poieni.
Tradiții și superstiții
Conform tradiției, mai vechi decât creștinismul, încă din perioada păgână, exsta tradiția conform căreia fetele și băieții de la sate îmbrăcau straie de sărbătoare și porneau cutreierând în grupuri luncile și pădurile. Se veseleau, cântau și căutau flori de primăvară, fetele culegeau ghiocei, viorele și tămâioase pe care apoi le păstrau la icoane până de Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare într-un ritual secret, aducător de noroc în dragoste. Fetele norocoase care găseau fragi înfloriți puneau florile în apă de îmbăiat și rosteau un descântec.
24 februarie: De ce se numește Dragobete și ce înseamnă această sărbătoare. Tradiții și superstiții
24 februarie: De ce se numește Dragobete și ce înseamnă această sărbătoare. Tradiții și superstiții
Uneori, fetele să se acuze unele pe altele pentru farmecele de urâciune menite să înlăture adversarele în dragoste. Tot în dimineața zilei de Dragobete, fetele și nevestele tinere strângeau zăpadă proaspătă, o topeau și se spălau cu apă obținută pe față și pe cap pentru a avea părul și tenul plăcut admiratorilor, iar seara, tinerele fete, gata de măritat, și băieții se adunau seara la o casă pentru a-și „face de Dragobete”, fiind convinși că vor rămâne la fel de îndrăgostiți până la următorul Dragobete, întâlnirea transformându-se într-o adevărată petrecere cu băutura și mâncare. Băieții plecau de multe ori prin satele vecine chiuind și cântând peste dealuri și sărbătoreau acolo această zi în speranța că își vor găsi aleasa inimii.
Ca în orice sărbătoare de acest gen, există și superstiții, cum ar fi faptul că nimeni nu deretică și nu lucrează prin casă în această zi, considerată de popor o mare sărbătoare venită din moși-strămoși. Se crede că cel ce va încalca acest precept va ciripi precum păsările și nu va mai avea glas omenesc. O altă supestiție ar fi că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună ciripind în stoluri, își aleg perechea și încep să își construiască cuiburile. Păsările neîmperecheate în această zi vor rămâne fără pui peste vara.
duminică, 23 februarie 2020
sâmbătă, 22 februarie 2020
joi, 20 februarie 2020
Florin Chilian - Ai grijă de tine - Live 2011
Ceva lejer, de iarna grea - Acum 9 ani ;)
Florin Chilian - Ai grijă de tine - Live 2011
Florin Chilian - Ai grijă de tine - Live 2011
vineri, 14 februarie 2020
Florin Chilian - Nevastă-mea
Florin Chilian - Nevastă-mea
14 feb
Na, ca sa nu ziceti ca nu v-am spus! :)
14 feb
Na, ca sa nu ziceti ca nu v-am spus! :)
miercuri, 12 februarie 2020
luni, 3 februarie 2020
Florin Chilian şi Ştefan Iordache - Zece
STEFAN IORDACHE
În ultima parte a vieţii, pe Ştefan Iordache
îl obseda o întâmplare. Într-o primăvară, a văzut un domn în Piaţa Amzei
din Bucureşti, care stătea în faţa unei vitrine cu mezeluri. Era un
domn elegant, pe la 60 de ani, îmbrăcat într-un costum închis la
culoare, cu cravată, părul ordonat, ras proaspăt, şi cu o privire care
venea de foarte departe. Cum l-a ivit, aşa l-a pierdut în furnicarul de
oameni cu sacoşe şi pungi care se pregăteau de Paşte. O vreme l-a uitat.
L-a zărit din nou iarna, în dreptul aceleiaşi vitrine din Amzei. Purta
un palton elegant şi nimic pe cap. „Fascinat de ochii săi, nu mă uitasem
niciodată la picioarele lui“, îşi amintea actorul. A privit în jos.
Lângă pantofii bine lustruiţi, era o pălărie în care zăceau, şifonaţi,
câţiva lei. Alături, un mic carton pe care scria „un fost artist“. Nu-l
cunoştea şi nici nu l-a întrebat cine e, de ce face ce face, doar s-a
aplecat să-i lase şi el mărunţiş. Doar că din acea zi, de când i-a văzut
pălăria pe jos, fără să ştie de ce, se ruga cu spaimă: „Doamne, cât
sunt sănătos şi în putere, ţine-mi pălăria pe cap“.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)